Românii, bulgarii și polonezii sunt printre cei mai numeroși migranți de muncă din Olanda

Bulgarii, românii și polonezii se numără printre cel mai mare număr de migranți din Olanda, potrivit unui studiu realizat cu privire la intenția noului cabinet „Shoof” de a limita sosirea mai multor migranți. 
În prezent, conform biroului de statistică al țării, lucrează 850.000 de oameni, majoritatea din țările est-europene.

Având în vedere situația economică actuală din țările fostului bloc socialist, numărul migranților de muncă este de așteptat să ajungă la 1,2 milioane până în 2030.  Cabinetul vrea să reducă numărul acestora , dar acest lucru este imposibil având în vedere granițele deschise și libera circulație în interiorul UE, comentează site-ul de afaceri online economice NewNL. 

Muncitorii migranți sunt cei mai numeroși în agricultură, horticultură, centre de distribuție, construcții, logistică, prelucrarea alimentelor și sectorul metalurgic. Majoritatea est-europenilor sunt angajați direct de companiile locale, iar o proporție mai mică printr-o agenție de ocupare a forței de muncă sau prin agenții de resurse umane care operează local în țările respective. 

Economiștii urmăresc cu interes ambițiile cabinetului, unde migrația forței de muncă este inclusă în programul de management al noii coaliții. Deocamdată sunt doar intenții, nu există pași concreți și nici nu s-a anunțat cu ce procent se va reduce numărul persoanelor care vin să-și caute existența. 

Economistii consideră că migranții de muncă sunt buni pentru economie. „Dacă o companie agricolă vrea să-și extindă piețele și producția, are nevoie de muncitori migranți. Situația este de așa natură încât afacerea nu are alternative dacă dorește să combată deficitul de personal. Multe sectoare se confruntă cu o lipsă de personal și spun că nu se pot descurca fără lucrătorii migranți. În prezent, există 400.000 de locuri de muncă vacante și se așteaptă ca acest lucru să rămână așa pentru anii următori”. 

Acestia subliniază că nu este realist să fie oprit fluxul de migranți din Europa de Est. „Baza Uniunii Europene este libera circulație a oamenilor. Și avem nevoie de multă forță de muncă chiar și în afara Europei. Acest lucru se aplică în principal personalului cu studii superioare. Multe companii de tehnologie profită de asta”, a precizat Ardian Heima de la SEO Economic Research 

În ultimii ani, ponderea migranților de muncă din afara Spațiului Economic European (SEE) a crescut și ea, în principal din India și Siria. De la izbucnirea conflictului militar din Ucraina, mulți ruși și ucraineni au preferat Olanda pentru muncă și o nouă viață.

Sursa: telem.ro

Migranții din Europa de Est, precum bulgarii, românii și polonezii, domină piața muncii din Olanda, contribuind la sectoare esențiale precum agricultură, construcții și logistică. În contextul economic actual, se estimează că numărul acestora va crește semnificativ până în 2030, în ciuda eforturilor guvernamentale de a limita migrația. Economistii subliniază importanța lor pentru economia olandeză, argumentând că o reducere drastică a forței de muncă migrante este nerealistă, având în vedere nevoia de personal calificat și libera circulație în UE.

Românii sunt printre popoarele din Europa care conduc cei mai puțini kilometri anual. Mașinile din Olanda parcurg cei mai mulți kilometri

Dintre toate vehiculele, cele care circulă în Olanda au avut cel mai ridicat kilometraj mediu anual – 29.851 km, urmate de mașinile din Spania (29.017 km), Danemarca (27.346 km), Belgia (24.308 km) și Franța (23.775 km), reiese dintr-un studiu al companiei carVertical, făcut în Europa și SUA.

„Un kilometraj mai mare înseamnă, de obicei, că mașina va valora mai puțin, așa că șoferii încearcă să vândă aceste vehicule înainte de a se deprecia prea mult. În România sunt aduse din Europa de Vest un număr considerabil de mașini produse recent dar care au un kilometraj ridicat. Este relativ simplu și ieftin să imporți mașini din alte țări europene, prin urmare mașinile importate la mâna a doua nu vin la pachet cu un preț final mult mai ridicat decât cele autohtone”, spune Matas Buzelis, expertul companiei citate.

Kilometrajul anual mediu al vehiculelor care circulă pe drumurile românești este relativ scăzut (locul 17 din 27 de țări europene chestionate) – 20.338 km. Vehiculele din Ungaria (19.357 km) și Serbia (20.028 km) circulă și mai puțin, iar în Bulgaria o idee mai mult (20.999 km). Letonii călătoresc cel mai puțin din Europa – 17.420 km în medie pe an.

Cel mai mic kilometraj a fost înregistrat la mașinile importate din SUA – 16.941 km. Deși kilometrajul mașinilor americane este cel mai mic dintre toate țările chestionate, majoritatea vehiculelor importate din America sunt grav avariate. În caz contrar, dealerii de mașini nu ar considera profitabil să le revândă.

Mașinile din România parcurg anual distanțe mai scurte decât cele din Europa de Vest, dar chiar și așa după 10 ani kilometrajul lor poate ajunge la aproximativ 200.000 de km.

Sursa: jurnalul.ro

Pensia incompletă în Olanda: Ce trebuie să știe românii

Olanda a devenit o țară tot mai atractivă pentru români: de altfel, are un salariu minim mai mare decât în alte țări, și un sistem sanitar solid. Să vedem la ce se pot aștepta românii când e vorba de pensia de bază în Olanda – Prestația de stat AOW formează baza pensiei în Olanda. Acumulează automat acest beneficiu cine lucrează sau a lucrat în această țară. Cu toate acestea, oricine locuiește parțial în străinătate până la vârsta de pensie de stat se poate confrunta cu un decalaj al pensiei de stat. Mai exact, va acumula o pensie incompletă în Olanda.

După câți ani de muncă se ia o pensie completă

Conform legilor locale, atât rezidenții din Olanda, cât și cei care nu sunt rezidenți dar lucrează și plătesc taxe, trebuie să aibă o asigurare de sănătate. Totuși, se observă că un număr tot mai mare de persoane din Olanda beneficiază de o pensie AOW incompletă. Cei care au venit în Olanda la o vârstă mai mare sau care au lucrat temporar în străinătate, în general, nu se califică pentru o pensie de bază completă din partea guvernului olandez.

De asemenea, cei care locuiesc temporar în străinătate înainte de a începe să primească beneficiul AOW vor primi o pensie mai mică. În mod normal, o pensie AOW completă se acumulează pe parcursul a 50 de ani. Începând cu 2024, vârsta de pensionare în Olanda este de 67 de ani, ceea ce înseamnă că acumularea pensiei are loc între 17 și 67 de ani.

Creșterea numărului de persoane cu pensii incomplete în Olanda

Important de reținut este că doar cei care locuiesc în Olanda pe toată această perioadă vor acumula un beneficiu complet. În fiecare an în care nu locuiești sau nu lucrezi în Olanda, pierzi 2% din pensia de bază. Pentru 2024, beneficiile AOW brute sunt stabilite la 1.541,53 € lunar pentru persoanele singure și la 1.047,60 € pentru cuplurile căsătorite.

Conform datelor recente de la Asigurările Sociale (SVB), numărul de pensii incomplete a crescut mai rapid decât numărul de pensii complete. În Olanda sunt aproximativ 3,2 milioane de beneficiari AOW, dintre care aproximativ 2,8 milioane (88,4%) primesc o pensie completă, iar 370.000 (11,6%) primesc o pensie incompletă. De asemenea, 330.433 (9,2%) dintre beneficiarii pensiei de stat locuiesc în străinătate.

Primele trei țări cu cei mai mulți pensionari olandezi sunt Belgia (63.885), Germania (48.236) și Spania (39.399). Există, de asemenea, mulți pensionari olandezi care trăiesc în Canada și Australia. Vârsta de pensionare a crescut cu 2 luni de la 1 ianuarie 2024, ajungând la 67 de ani, și va rămâne așa până în 2028, când va crește la 67 de ani și 3 luni.

ATENȚIE! Angajații din supermarketuri din Olanda vor purta camere video de corp!

Mulți clienți nu vor observa asta în magazinele din Olanda.

Un supermarket din Olanda urmează să echipeze personalul magazinului cu camere corporale. Lanțul de magazine dorește să combată incidentele și să îi apere pe angajați de diverse situații amenințătoare.

După un pilot anul trecut, Dirk va folosi acum camerele corporale în 40 de magazine. Potrivit lanțului de magazine, acest lucru este necesar deoarece angajații trebuie să facă față unor situații amenințătoare. Angajații Dirk pot porni camera corporală dacă apare o situație amenințătoare. Camera corporală înregistrează apoi imagini și sunet, care pot fi predate poliției dacă este necesar. Există și un ecran în exteriorul camerei. Oamenii care sunt filmați se văd imediat reflectați în ea.

Potrivit lui Dirk, oamenii se liniștesc adesea pentru că se văd pe bodycam și, prin urmare, poți preveni mai multe incidente cu acest tip de bodycam decât cu o variantă standard. Clienții care sunt filmați cu camera corporală vor fi informați de către angajat când camera este pornită. „Fiecare incident este unul de prea multe pentru colegi și clienți”, spune directorul Dirk, Marcel Huizing. El spune că, camerele vor preveni incidentele.

Poliția este de acord cu decizia lanțului de magazine

Un purtător de cuvânt al poliției olandeze spune că organele legii știu din experiență că purtarea unei camere corporale poate avea un efect de de-escaladare, subliniind că personalul din supermarket trebuie să se confrunte în mod regulat cu comportamente intimidante, care sunt însoțite de agresiune și violență și de aceea înțelege nevoia de a purta o cameră de înregistrare.

Pe de altă parte, Autoritatea Olandeză pentru Protecția Datelor (AP) își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia lui Dirk. Organul de supraveghere a confidențialității consideră că organizațiile ar trebui să fie foarte precaute în utilizarea acestui tip de supraveghere cu camere, precizând că va cere clarificări de la acționariatul lanțului de supermarketuri.

„Supravegherea camerei este foarte invazivă. Acest lucru se aplică camerelor obișnuite care atârnă pe perete și cu atât mai mult camerelor corporale. Ele te filmează de foarte aproape, chiar în fața ta”, a precizat Autoritatea Olandeză pentru Protecția Datelor.

Dacă te interesează un loc de muncă în Olanda, nu ezita să ne contactezi!

Olandezii au anunțat lotul de 30 pentru EURO: apărarea este fenomenală!

Ronald Koeman (61 de ani), antrenorul naționalei Olandei, a anunțat lotul provizoriu pentru EURO 2024. Acesta cuprinde 30 de nume, urmând ca batavul să renunțe la 4 dintre jucători până la Campionatul European.

A doua superputere continentală a anunțat lotul pentru turneul final din vară. Au făcut-o mai întâi nemții, acum a venit rândul Olandei.

Selecționerul Ronald Koeman a ales 30 de jucători, urmând să renunțe la 4 dintre ei în vederea EURO, capacitatea maximă a loturilor fiind de 26 de nume. Loturile finale trebuie anunțate până pe 7 iunie, cu o săptămână înainte de deschiderea Campionatului European.

Iată cei 30 de jucători aleși de Ronald Koeman:

  • Portari: Justin Bijlow, Mark Flekken, Nick Olij, Bart Verbruggen
  • Fundași: Nathan Ake, Daley Blind, Virgil van Dijk, Denzel Dumfries, Jeremie Frimpong, Lutsharel Geertruida, Matthijs de Ligt, Ian Maatsen, Micky van de Ven, Stefan de Vrij
  • Mijlocași: Ryan Gravenberch, Frenkie de Jong, Teun Koopmeiners, Tijjani Reijnders, Marten De Roon, Jerdy Schouten, Xavi Simons, Quinten Timber, Georginio Wijnaldum, Joey Veerman
  • Atacanți: Steven Bergwijn, Memphis Depay, Brian Brobbey, Cody Gakpo, Donyell Malen, Wout Weghorst.

Dintre aceștia, doar doi jucători, portarul Nick Olij și fundașul stânga Ian Maatsen, nu au evoluat până acum pentru prima reprezentativă a Olandei. Maatsen a ajuns cu Borussia Dortmund în finala Champions League, fiind împrumutat de Chelsea până la finalul sezonului.

Olij este portarul titular al celor de la Sparta Rotterdam, cu 49 de goluri primite în 35 de meciuri în acest sezon. Cel mai probabil, nu va prinde lotul final, fiind de așteptat ca Ronald Koeman să deplaseze doar 3 portari în Germania.

Dintre toate compartimentele, apărarea arată senzațional, cu câte două soluții de mare valoare pe fiecare poziție din defensivă: Maatsen și Ake în stânga, Van Dijk, De Ligt, Van de Ven și De Vrij în centru, Dumfries și Frimpong în dreapta.

Ploile abundente declanșează inundații în Germania, Belgia și Olanda

Ploile abundente au provocat inundații în anumite părți ale Germaniei, Belgiei și Țărilor de Jos (Olanda) în noaptea de sâmbătă, inundând străzi și clădiri și provocând evacuări. 

În statul Saarland, din sud-vestul Germaniei , străzile erau adânc sub apă, iar imaginile de pe rețelele de socializare au arătat lucrători de urgență transportând locuitorii locali în siguranță în bărci.  

Capitala statului Saarbruecken a fost puternic lovită, în timp ce cotidianul german Bild a raportat că o breșă într-un dig din orașul Quierschied a dus la închiderea unei centrale electrice din zonă. 

Nu au fost raportate decese, dar cel puțin o persoană a fost rănită. Cancelarul german Olaf Scholz urmează să viziteze zona sâmbătă mai târziu. 

Dar imaginea s-a îmbunătățit sâmbătă devreme, cu o avertizare de vreme severă pentru zonă ridicată și nivelul apei în scădere, a declarat primarul Saarbruecken, Uwe Conradt.

Sute de lucrători ai serviciilor de urgență erau încă la sol, ajutând la curățenie. 

În 2021, regiunile germane Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia au fost lovite de inundații catastrofale care au ucis peste 180 de persoane.

În Belgia , provincia Liege a fost lovită de inundații severe, autoritățile primind sute de cereri de asistență și 150 de pompieri desfășurați, a declarat guvernatorul Herve Jamar.

Principalul ajutor oferit de serviciile de urgență a fost pomparea apei din clădirile inundate, a spus el. 

Peste granița din provincia olandeză Limburg, două locuri de campare au fost evacuate sâmbătă dimineața, deoarece erau amenințate de creșterea apelor, au declarat oficialii. 

Între timp, zona Moselle din nord-estul Franței a fost plasată în alertă de inundații, deoarece nivelul apei a crescut în râuri în urma ploilor abundente.

panouri Olanda
Panourile fotovoltaice au devenit atât de ieftine încât sunt folosite pentru a construi garduri în Olanda

Recent, o tendință neobișnuită a captat atenția în domeniul energiei solare: instalarea panourilor solare ca garduri, în loc să fie montate pe acoperișuri. Această abordare, potrivit analiștilor și postărilor pe rețelele de socializare ale gospodăriilor care le-au adoptat, aduce beneficii în economisirea costurilor forței de muncă și a schelelor, conform unui raport din Financial Times.

Costul de instalare

Deși această practică poate reduce eficiența captării luminii solare, prețurile tot mai accesibile ale panourilor solare au transformat această soluție într-o opțiune atractivă pentru mulți. Jenny Chase, analist în domeniul solar la BloombergNEF, explică: „Costul de instalare – manopera, schelele – reprezintă marea majoritate a costului de instalare a unui sistem fotovoltaic pe acoperiș, astfel că poate avea sens să explorezi alternative”.

Martin Brough, şeful departamentului de cercetare climatică de la BNP Paribas Exane, subliniază avantajul economic al acestei abordări: „De ce să ridici un gard când poți să pui o grămadă de panouri solare, chiar dacă nu sunt aliniate exact la soare?”. El subliniază că într-un context în care panourile solare sunt extrem de ieftine, constrângerile devin costurile de instalare și locațiile.

Cu toate acestea, în ciuda creșterii producției mondiale de panouri fotovoltaice, instalația acestora devine tot mai costisitoare, în special din cauza creșterii costurilor forței de muncă. În plus, conectarea acestora la rețelele electrice se dovedește a fi o provocare pentru industrie și pentru gospodării.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta globală de panouri fotovoltaice va depăși cererea cu de trei ori până la sfârșitul anului, cu China conducând această tendință. Totuși, problemele legate de capacitatea rețelelor electrice nu pot fi rezolvate rapid, punând la încercare industria și consumatorii în așteptarea conectării la sursele de energie regenerabilă.

În concluzie, în ciuda provocărilor legate de instalare și conectare, panourile solare utilizate ca garduri reprezintă o inovație interesantă în domeniul energiei regenerabile, demonstrând versatilitatea și potențialul acestora în economisirea costurilor și în promovarea sustenabilității.

Sursa: Mediafax

stiri Olanda
Alteracție violentă între șapte români din Olanda. Trei persoane au fost rănite

Altercație între români în Olanda. Trei persoane au fost rănite duminică dimineață, fiind înjunghiate în timpul unui scandal la KAFRA Housing, în Waalwijk. „Dama de companie, șoferul și românii”, titrează site-ul broadcasterului olandez regional Omroep Brabant.

În clădirea în care a avut loc altercația locuiesc în principal muncitori migranți. Serviciile de urgență au răspuns în masă pentru a oferi asistență. Ofițerii nu au putut afla exact ce s-a întâmplat, dar s-ar putea să fi fost o ceartă între o damă de companie, șoferul ei, clienții și alți rezidenți ai complexului.

Poliția a fost alertată în jurul orei șase, dis-de-dimineață. Un total de unsprezece mașini de poliție, trei ambulanțe, o ambulanță aeriană, o dubă de arestare a poliției și un agent cu câinele său au venit la locul în care a avut loc scandalul.

La sosirea polițiștilor, aceștia au găsit mai multe persoane rănite. Într-una dintre camere au arestat o femeie care avea lângă ea mai multe cuțite.

În cele din urmă, şapte români au fost arestaţi: patru bărbaţi şi trei femei. Dintre cei șapte, trei au fost răniți și au fost duși la spital. Unul dintre ei a trebuit să rămână internat. Ceilalți șase suspecți au fost reținuți și poliția va investiga cazul.

Tot mai mulți români migrează spre Olanda în căutarea unui loc de muncă.

Vezi mai multe detalii

Amenzi mai mari pentru șoferi în Olanda

Amenzile pentru șoferii care încalcă regulile de circulație în Olanda au crescut substanțială într-una din țările tranzitate de români. Drept urmare este bine ca toți ce pleacă în călătorie în străinătate să studieze, în prealabil, reglementările în vigoare pentru a evita situațiile neplăcute.

Șoferii români care tranzitează Olanda riscă amenzi uriașe, începând cu luna acesta, dacă nu respectă regulile de circulație. Autoritățile au anunțat că vor majora sancțiunile, aceasta fiind considerată soluția potrivită.

Șoferii riscă amenzi mai mari în Olanda

Olanda a majorat amenzile pentru cei care încalcă legislația rutieră cu aproximativ 10%. Șoferii sancționați vor plăti mai mult cu 5,7%, pe de-o parte, din cauza inflației. Pe de altă parte, va mai exista o creștere de 4,3% pentru a acoperi găurile din bugetul public. Ministrul olandez de interne, Dilan Yeşilgöz, susține că nu vede alte mijloace pentru a acoperi costurile de securitate ale statului olandez.

„În caz contrar, banii se pot primi doar de la poliție, parchet, departament juridic sau servicii de protecție a copilului. Acestea sunt opțiunile mele – și nu vreau să iau această decizie. Nu vreau să iau bani de la oameni care ne garantează siguranța”, a spus Yeşilgöz.

Valoarea noilor amenzi, majorate

Mai mulți experți în legislație rutieră sunt de părere că majorarea amenzilor pentru șoferii care încalcă legea nu este în regulă. În opinia acestora, sancțiunile sunt disproporționate în raport cu cele practicate în cazul altor infracțiuni, mai grave.

Conform noilor reglementări, șoferii care parchează mașina ilegal, pe un loc rezervat persoanelor cu handicap riscă 490 de euro amendă. Suma este mai mare decât cea plătită în cazul unui accident în care victima nu a suferit răni grave, dar acuză dureri.

Șoferii care depășesc limita de viteză admisă, cu zece kilometri pe oră pe autostradă plătește 79 de euro. Pentru 20 km/h amenda este de 216 euro, iar pentru șoferii ce depășesc viteza cu 30 km/h sancțiunea este de 368 de euro. Depășirea pe dreapta costă 300 de euro, la fel ca și ignorarea culorii roșii a semaforului.

amenzi Olanda

Șoferii români, printre străinii amendați în Olanda

Conform statisticilor oficiale, aproape zece la sută dintre amenzile acordate în Olanda sunt pentru șoferii din străinătate. Mai mult de o treime dintre aceștia sunt germani, conform datelor autorității fiscale olandeze Centraal Justitieel Incassobureau (CJIB).

În 2023, cea mai mare parte dintre șoferii sancționați pentru abateri rutiere au fost din Belgia, Germania, Franța, Polonia, România și Spania.

De menționat că, potrivit legislației din Olanda, cei care nu plătesc amenda în termen riscă o altă majorare, de 50%. Dacă se întâmplă din nou, suma se dublează.

Olanda și Germania, țările de unde România a importat cele mai multe flori și cea mai multă ciocolată pentru Valentines Day

Olanda și Germania sunt țările de unde România a importat cele mai multe flori și cea mai multă ciocolată în perioada ianuarie-noiembrie 2023, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS). 

România a importat flori în valoare totală de 26,9 milioane euro și ciocolată de peste 422 milioane euro în perioada ianuarie-noiembrie 2023, în scădere ușoară cu 3,58 % față de 2022, respectiv în creștere ușoară cu 4,46% . 

Olanda (26.615.710 euro), Ecuador (83.150 euro), Germania (78.770 euro), Italia (36.430 euro) și Ungaria (31.970 euro) se află în topul celor mai mari exportatori de flori către România, după valoare, în 2023. 

În topul celor mai mari exportatori de ciocolată către România în 2023, după valoare, se află Germania (148.158.750 euro), Polonia (68.243.590 euro), Italia (34.795.260 euro), Belgia (24.114.590 euro) și Ucraina (21.179.250 euro).